Clipa înălţării

"Se pare că mă ţii în braţe strâns
şi-mi esti desigur ..determinare-n neplâns
ştiam c-o sa vii în straiul unui timp de iarnă
ca o suflare ce crapă secunda şi mă închide-n ea
mi-am picurat zăpezi în păr şi barbă.
şi te aştept în clipa ...SOFIA....NA”
(Toma)

Altare pe ruguri de frunze
cu sfinţi înroşiţi de aramă
aprind în tăcere pe buze
rostind ultima rugă din toamnă
hlamida aşteaptă solie
un trup ce se pierde prin văi
un dor nerostit de iubire
se–nalţă spre ochii tăi....

Ana Sofian